Dealul Măgura Călanului, aflat la nord de localitatea Călan și cu o expunere morfologică foarte bună din toate direcțiile și în special dinspre lunca Streiului, este înregistrat arheologic până în prezent prin urme/așezări ale Epocii bronzului timpuriu (cultura Coțofeni, 3500-2500 î.Hr., pe versantul sudic al dealului și pe teritoriul satului Sântămăria de Piatră) și La Tène (cultura dacică – carieră de piatră în partea superioară a dealului și pe versantul nordic).
Este posibil ca tot dintr-o perioadă anterioară dacilor să dateze și o mică fortificație circulară, situată în punctul „La Peșteră”, semnalată doar într-un articol (Articol, Pl. I.3), dar necercetată arheologic până în prezent, fără a exclude însă legătura potențială cu organizarea exploatărilor de piatră.
Informații arheologice publice despre urmele culturii Coțofeni sunt extrem de puține și acestea se referă cu precădere la descrieri și similitudinile materialului ceramic cu cel din alte zone (link).
Acesta de altfel se găsește de multe ori pe versantul sudic expus și acoperit doar cu specii de ierburi, ca fragmente de dimensiuni mici de ceramică brută de culoare de la roșcat la cenușie, în general în straturi suprapuse (Foto).
Deși cariera de calcare de la Măgura Călanului era probabil cunoscută de localnici din vremuri vechi, primele mențiuni ale exploatării antice sunt cele indirecte, în legătură cu piatra din cetățile dacice și apar abia la începutul secolului al XIX-lea. Contextul acestora are legătură cu descoperirea, de către autorități, a ruinelor de la Grădiștea de Munte și ale altor cetăți din apropiere.
Despre cariera de piatră și calcarele extrase de aici s-a scris izolat în lucrări științifice, în general în legătură cu cercetările arheologice ale cetăților dacice din Munții Șureanu. S-au făcut identificări vizuale și unele analize petrografice care au indicat acest sit ca sursa de piatră pentru blocurile cetăților din munți.
Deși înscris în Repertoriul Arheologic Național sub denumirea de Situl arheologic de la Călan – Măgura Călanului (cod RAN 87433.03) cu dovezi arheologice aparținând culturilor Coțofeni și dacică (link) și deși cariera antică de piatră este cea mai bine păstrată de pe teritoriul României și corelabilă cu monumente care fac parte din Lista UNESCO, acesta n-a fost declarat până în prezent nici monument istoric și nici nu a beneficiat de programe de prezervare sau valorizare.
Cunoscând valoarea deosebită a acestui sit din dovezi documentare istorice și ca urmare a cercetărilor cu caracter independent din perioada 2011-2018 (Articol), Fundația Dacica face în anul 2019 prima solicitare de clasare ca monument istoric a carierei dacice de la Măgura Călanului (link), rămasă încă fără răspuns la momentul martie 2021.
