Sarmizegetusa Regia – fascinanta capitală a regatului dac până la războaiele cu Imperiul Roman, ridicată la peste 1000 m altitudine în zona centrală a Munților Șureanu, cu cartiere construite pe sute de terase antropogene. În partea dezvelită în urma campaniilor de săpături, se observă structurile monumentale de piatră utilizate la zidărie și templele ridicate de daci în secolul I î.Hr. și care au funcționat activ până la distrugerea de către romani. Ele au fost construite din două varietăți de roci: andezite piroxenice aduse din zona Deva și calcare ooidale (fosilifere) din dealul Magura Călanului, probabil cea mai mare carieră de piatră din afara imperiului roman. Tehnica de ridicare fără mortar s-a dovedit extrem de eficientă pentru relieful montan, cu ziduri duble între care s-a pus emplecton alcătuit din fragmente de piatră și pământ și consolidate de tiranți de lemn fixați în canelurile trapezoidale (în formă de coadă de rândunică) cioplite în blocuri. Dar și cu amenajări uriașe de suprafețe, ziduri de sprijin, sistem de alimentare cu apă. Volumul de piatră utilizată este necunoscut, dar cu siguranță foarte mare, ținând cont de numărul elementelor dimensionate care se regăsesc în prezent în zona dezvelită a sitului, pe versanții abrupți adiacenți sau văile limitrofe acestora – multe din ele victime ale încercărilor nefericite de reconstruncție sau neglijenței de prezervare a acestui sit excepțional.
Doar o parte extrem de redusă din așezarea civilă și militară din dealul Grădiștei este în prezent cercetată, parțial cu acces pentru vizitare, deși situl așteaptă încă a fi (re)descoperit (link) și pus în valoare, pentru a povesti de măreția unui regat de la hotar de ere istorice.
