Dincolo de culoarul Mureșului, spre Nord, culmile la început domoale ale Apusenilor încep să se ridice pas cu pas față nivelul morfologic al văilor care și-au săpat de milioane de ani drumul, ducând cu ele roci din munți, aer de înălțimi și povești. Una dintre ele este cea despre aurul scos din adâncurile pământului în bulgări mari, dar și aurul sub formă de paiete din nisipul fin depus în coturile râurilor. Povești despre șerpișori și balauri de aur, firișoare prinse în cuarțuri și care sfidează gravitația, brăduți și păsări măiastre gata de zbor filigranat (unicate în lume și de vizitat la Muzeul aurului din Brad). Dar și despre una dinte căile de acces către băile (minele) din zona Munților Metaliferi sau cele ale Trascăului, de unde se scotea minereul polimetalic cu conținut atât de ridicat de metale nobile încât renumele aurului dacic l-a făcut râvnit de un întreg imperiu.
Drumul de la Orăștie către Brad care trece prin Geoagiu (cunoscut de altfel din perioada dacică pentru apele termale din zonă) este mărginit pe stânga de dealul Ardeu, la intrarea în localitatea cu același nume. Deși mai evidentă este cariera de calcare (actual cu activitate sistată), pe culmea lui un mare taraboste și-a ridicat o cetate cu ziduri și turnuri (video), veghind poate la călătorii hotărâți și la comerțul din zonă.
Cetatea se află de ceva vreme în cercetare arheologică (link), iar în ceea ce privește piatra utilizată s-au publicat și primele rezultate din cercetări multidisciplinare (Articol). Blocurile utilizate la zidărie sunt realizate din varietăți de calcare oolitice și fosilifere, asemănările și diferențele mineralogice și petrografice cu calcarele de la Măgura Călanului urmând a fi aprofundate pe probele aflate încă în lucru, iar ulterior rezultatele vor fi publicate.

Leave a Reply