Morfologic, dealul Măgura face parte din grupa dealurilor piemontane de la sud de culoarul Orăștiei și se remarcă ca o culme relativ izolată în relieful din jur, prelungit pe o direcție VSV-ESE, cu cota cea mai înaltă în vf. Măgura (592.7 m), față de cota 220-223 m a râului Strei care limitează dealul spre vest.
Spre sud, panta dealului este foarte accentuată, fiind și aproape complet lipsită de vegetație înaltă (Foto). În partea superioară a acestui versant expus se recunosc ogașe marcate de expunerea rocii din substrat și muchii de strate înclinând foarte ușor spre nord. De la muchia centrală spre nord, versantul este complet împădurit cu foioase. Numeroasele văioage au compartimentat dealul în segmente ușor observabile aerian sau la accesul dinspre direcția nordică. Văile vestice și sudice sunt tributare direct râului Strei, iar cele din partea nord-vestică râului Mureș, prin intermediul văilor Turdaș și Sicheș.